Un gol in stomac, o stare de neliniste, de panica, o stare de asteptare ca intr-o presimtire rea. O teama fara obiect. Iata doar cateva din simptomele ce le simtim cand cel de langa noi ne spune: “Hai, termina, nu mai fii anxioasa”, sau “Nu ai nici un motiv sa te simti asa”. Cum stim insa care este diferenta intre diagnosticul de anxietate normala versus patologica (cand devine boala)? Este normal sa fii anxios la un examen important? La un interviu pentru o slujba pe care ti-o doresti mult? Cand esti in trafic si brusc ti se face teama? Cand persoana la care tii a intarziat 3 ore? Sau 15 minute?
Diferenta se distinge prin gradul de distres creat.
Tulburare de anxietate generalizata
Definita prin grija exagerata si anxietate proeminenta pentru o perioada de 6 luni sau mai mult si care poate implica griji privind mai multe activitati si evenimente. Persoana are dificultati in a-si controla anxietatea, care este insotita de alte simptome: neliniste, incordare fara motiv, neputinta de a se relaxa chiar cand totul este in regula; stari de oboseala, dificultati de concentrare, iritabilitate, tensiuni musculare, nod in gat, somn agitat. Toate la un loc duc la distress puternic si probleme de functionare.
Tulburarea de panica
Este diferita de atacurile de panica. Atacurile de panica sunt episoade bruste, inexplicabile, de frica intense si disconfort insotite de schimbari cognitive si fizice. Cel mai adesea apar insotite de dorinta de a scapa, ca de un pericol faorte mare. Aceste simptome se intensifica enorm si pot duce la palpitatii, transpiratie, tremurat etc. psihologic, apare frica de a nu pierde controlul, frica de a nu muri, frica de a nu innebuni etc.
Pe de alta parte, tulburarea de panica consista in atacuri de panica recurente si neasteptate cu perioade de pauza in care persista teama urmatoarelor atacuri. Persoana ajunge sa isi modifice comportamentul din cauza atacurilor de panica. Uneori, ele pot fi asociate cu agorafobie
Tulburarea obsesiv-compulsiva
Este definita prin obsesii: ganduri intrusive, nedorite, imagini, idei sau nevoi urgente, si prin compulsii: comportamente intense, de necontrolat, repetitive sau acte mentale menite sa resolve distresul creat de compulsii.
Exemplu 1: simti ca te murdaresti doar stand in preajma unui lucru murdar sau doar gandindu-te la acel lucru si nu te poti opri sa te speli pe maini la fiecare cateva minute, chiar daca mainile se deshidrateaza si pot aparea chiar rani dureroase.
Exemplu 2: Nu te poti opri sa te gandesti la faptul ca ai putea sa spui o prostie in public. Te gandesti tot mai mult la asta, vizualizezi astfel de scene si te obsedeaza tot mai mult. Pentru a opri aceste obsesii, numeri pana la 100 din 4 in 4 si simti ca asa te mai linistesti. Dar gandurile o iau de la capat, compulsia la fel, intr-un cerc din care nu mai poti sa iesi…
Aceste obsesii si compulsii cauzeaza un distress considerabil si sunt si foarte mari consumatoare de timp. Cele mai frecvente obsesii sunt cele privind murdarirea si contaminarea, frica de a nu deveni agresiv, indoieli repetate, nevoia de a avea lucrurile aranjate intr-un anume fel, frica de a nu avea impulsuri ucigase sau agresive, imagini sexuale disturbante.
Cele mai frecvente compulsii sunt cele privind spalat repetitiv, folosirea de servetele pentru a atinge lucrurile, verificarea usilor, ferestrelor, a gazului sau luminii in mod repetat; ritualuri de numarat, actiuni repetate la nesfarsit, nevoia de a primi asigurari.
Tulburarea de stress posttraumatic
O persoana trece printr-un eveniment traumatic la care a fost martora sau a fost direct implicata, sau este confruntata cu o intamplare sau un eveniment care a pus persoana in pericol de moarte sau de ranire grava. Acest eveniment a cauzat o frica puternica, lipsa de ajutor sau teroare. Evenimentul traumatic este retrait din nou prin amintiri extrem de tulburatoare, care produc stari de teama si anxietate similare cu cele din timpul evenimentului. Psihologic si fizic, persoana reactioneaza repetitiv ca in momentul evenimentului, nu poate uita si nu se poate indeparta de el. Locuri, persoane, activitati care pot aminti de acel eveniment sunt evitate. Persoana poate sa uite amanunte importante legate de acel eveniment, sa aiba stari de iritabilitate puternica, dificultati de concentrare, crize de furie, tulburari de somn. Aceste simptome trebuie sa persiste pentru mai mult de o luna si sa cauzeze un distress semnficativ si dificultati de functionare.
Tulburarea acuta de stress
O persoana este expusa la un eveniment traumatic ca martor sau persoana implicata direct. Confruntarea cu acest eveniment duce la o frica intense, rani fizice sau psihologice semnificative, lipsa de ajutor sau teroare. Evenimentul este retrait continuu astfel: amintiri recurente si deranjante, imagini ce reapar, ganduri sau perceptii; cosmaruri legate de acel eveniment, momente in care momentul este retrait din nou, anxietate ridicata ca si cum persoana ar retrai evenimentul traumatic. Persoana ajunge sa evite situatii ce pot fi associate cu acel evenimnet, discutii despre asta, activitati, locuri sau persoane ce pot sa ii aminteasca de asta. Persoana poate sa uite amanunte importante legate de acel eveniment, sa aiba stari de iritabilitate puternica, dificultati de concentrare, crize de furie, tulburari de somn. Simptomele persista pentru mai putin de o luna si cauzeaza mult distress si dificultati de functionare.
Fobia sociala
Frica de una sau mai multe situatii sociale in care persoana intra in contact cu persoane necunoscute sau nefamiliare, in care poate fi privita de altii si simte ca va expusa sau umilita, pusa in situatii jenante si se va face de rusine. Expunerea cauzeaza un distress puternic, anxietate si chiar atacuri de panica, in ciuda faptului ca anxietatea este vazuta ca excesiva si nerationala. Persoana evita astfel de situatii.
Fobia specifica
O frica semnificativa si persistenta care este recunoscuta ca fiind nerationala si excesiva, data de prezenta sau perceptia unei situatii sau a unui obiect care sa produca aceasta frica nerationala. Distresul, evitarea si anticiparea evenimentul sau obiectului anxios interfereaza semnificativ cu viata sau rutina persoanei implicate. .
Cele mai intalnite fobii:
Fobia de animale: frica de animale sau insecte.
Fobia de tip mediu: frica de furtuni, inaltimi, apa, etc.
Fobia de tip injectii-rani: frica de injectii, sange, rani, proceduri medicale, etc.
Fobia de tip situational: lifturi, zbor, condus, posuri, trenuri, tunele, toalete, etc.
Tulburare de adaptare cu anxietate
Cand apar probleme emotionale si de comportament semnficative timp de cel putin 3 luni ca raspuns la un factor stressor.
Aceste simptome apar din cauza unui distress exagerat in raport cu o performanta ocupationala, sociala sau academica. Odata ce factorul stressor a incetat, stressul nu dureaza mai mult de 6 luni dupa.
Tulburare de anxietate datorata conditiei medicale generale
Cand conditia medicala a persoanei cauzeaza in mod proeminent simptome de anxietate.
Tulburare de anxietate indusa de substanta
Cand folosirea unor medicamente sau droguri duce la simptome de anxietate proeminente.
Explicatii psihologice ale anxietatii
Neputinta de a face face factorilor stresori interni sau externi din diferite cauze.
Explicatii ale diferitelor scoli psihologice:
Adlerian: Idei care interfereaza cu cresterea formate in copilarie, menite sa produca un distress si modalitati de raspuns neadecvate social.
Psihodinamic: Procesele mentale interne, instinctele si impulsurile intra in conflict, cauzand un distress.
Cognitiv-comportamental: Anxietatea este un raspuns invatat neadaptat la niste experiente trecute nespecifice si situatii care devin generalizate in situatii viitoare similare.
Filosofic: Un strigat de ajutor exprimat indirect, atunci cand persoana se simte singura, neinteleasa sau incapabila sa faca fata singura realitatii.
Explicatii genetice ale anxietatii
Sustin predispozitia genetica catre aceste tipuri de tulburari. Studii facute pe gemeni monozigoti arata importanta genelor in dezvoltarea unor tulburari de anxietate de-a lungul vietii.
Explicatii biologice ale anxietatii
Cercetari care arata disturbanta unor neurotransmitatori in cazul tulburarilor de anxietate. Sunt implicati norepinefrina, serotonina si GABA.
Imagistica moderna arata dovezi privind functionarea deficienta in anumite regiuni ale creierului corelata cu tulburarile de anxietate.
Cauze medicale
Boli cardiovasculare, de plamani, anumite tumori, tulburari ale sistemului endocrin si tulburari neurologice pot cauza tulburari de anxietate.
Ce face psihoterapia?
Identifica factorii stresori in situatia data, dar si regula de viata care a dus la raspunsurile neadaptate, gaseste raspunsuri adaptative si dezvolta prin discutie un echilibru intern si extern al persoanei implicate.
Ai intrebari legate de acest subiect la care nu ai gasit raspunsul aici? Te regasesti in anumite simptome? Completeaza formularul de contact sau scrie direct la: lena.rusti@mentarex.ro