Psihoterapia nu iti ofera pilula magica cu care mergi acasa si esti vindecat, totul e perfect si problemele au disparut. Eu te ajut sa te ajuti.

Prin colaborare cu psihoterapeutul, inveti sa iti rezolvi problemele. In psihoterapie se lucreaza cu ‘materialul clientului’, de aceea e bine sa stii ca in mare masura lucrurile depind de tine, de disponibilitatea pe care o ai in a-ti comunica problemele si a le gasi o rezolvare.

 

Psihoterapeutul iti ofera ajutorul si te asculta, fara sa ai teama de a fi judecat. Beneficiul cel mai important este ca, odata iesit din durerea pe care o simti acum, vei descoperi o noua lume:

- vei fi mai sigur pe tine;

- vei intelege mai bine propriile tale reactii;

- vei intelege mai bine pe ceilalti;

- vei comunica mai usor;

- te vei integra mai bine in lumea din care faci parte.

 

 Nu amana, pentru ca iti amani propria viata.

 

Exista mai multe forme de psihoterapie. Indiferent de formarea psihoterapeutului, exista insa anumite criterii ce trebuie respectate si de care e bine sa tii cont cand contactezi un psihoterapeut:

- sedintele psihoterapeutice au loc intr-un spatiu special destinat, care este cabinetul de psihoterapie;

- sedintele au o anumita frecventa, stabilita prin comun acord;

- exista moduri diferite de abordare, fiecare avand ca scop rezolvarea confictelor psihologice prin care treci;

- nu veni la psihoterapeut doar ca la un medic, care te consulta si pune un diagnostic. Relatia dintre psihoterapeut si clientul sau este mult mai puternica, bazata pe un transfer care face si el parte din procesul de vindecare. In baza confidentialitatii absolute, clientul poate sa isi prezinte problema sau problemele si impreuna cu terapeutul sa stabileasca o cale de rezolvare a lor;

- in cadrul terapiei, tu ai un rol extrem de activ. Tu oferi materialul terapeutic si tu stabilesti prioritatea problemelor ce trebuie rezolvate, de comun acord cu psihoterapeutul;

- nu accepta o terapie care se intinde la nesfarsit, fara a stii care este scopul ei si unde se sfarseste;

- nu-ti fie frica sa intrebi de cate sedinte e nevoie pentru a te simti mai bine.

Care este diferenta dintre un psiholog, un psihiatru, un psihoterapeut?

Un psiholog:

- are pregatire in psihologie, stiinta care se ocupa de studierea psihicului uman;

- studiaza evolutia psihologica a unei persoane de-a lungul vietii;

- detine mijloace de testare si de psihodiagnosticare pentru diferite categorii de persoane,

- studiaza psihologia personalitatii normale, cat si a celei patologice.

Spre deosebire de el, psihiatrul:

- este o persoana cu studii de medicina si o specializare in psihiatrie

- se ocupa de devierile psihice patologice.

Psihoterapia implica:

- o pregatire suplimentara, care poate fi facuta si de un psiholog si de un psihiatru, care presupune stapanirea unor tehnici de abordare si rezolvare a problemelor pacientului prin tehnici terapeutice.

Care e frecventa sedintelor?

Depinde de problema pe care o ai, de timpul pe care il ai la dispozitie si chiar de banii de care dispui pentru psihoterapie. In general, sedintele devin mai rare in faza finala a terapiei.

Cand imi dau seama ca sedintele trebuie sa se termine?

Un psihoterapeut cognitiv spunea ca ‘atunci cand sedintele tise par prea scumpe’. Atunci cand simti ca nu mai iei suficient in raport cu timpul si banii investiti, cere terapeutului o evaluare, daca acesta nu are initiativa.

Ce fac daca nu imi place psihoterapeutul?

Daca nu iti place terapeutul, nu te simti confortabil in prezenta lui, ai retineri sau nu te simti increzator in tehnicile sale, spune-i. Iti vei putea rezolva problema sau te va putea recomanda unui alt terapeut. Nu-ti cheltui timpul si banii creandu-ti un stress in plus fata de problema careia vrei sa ii gasesti rezolvare. Nu-ti fie teama. Nu vei jigni terapeutul. Oricat de bun ar fi acesta, este normal ca uneori sa nu putem comunica cu anumite persoane.

Ce se intampla daca intarzii la terapie?

In general, este important sa platesti timpul de programare. Acest lucru te responsabilizeaza si pe tine, mai ales daca intarzierile sunt si ele parte a problemei pentru care ai venit la psihoterapie.

Ce se intampla daca lipsesc o sedinta?

Aici depinde si de psihoterapeut, de perioada in care ai anuntat ca nu mai vii, de cat de des se intampla. Freud considera important sa iei bani si pentru sedintele la care pacientul nu vine.

Fobia este o tulburare de anxietate caracterizata prin:

·        frica persistenta intr-o situatie specifica, frica ce e disproportionate in raport cu realitatea pericolului

·        dorinta de nestapanit de a iesi din acea situatie

·        recunoasterea faptului ca frica este irationala si excesiva

·        comportamentul nu e datorat unei alte tulburari

Fobia specifica are patru clase distincte:

·        fobia de animale

·        fobia de evenimente naturale (inaltimi, furtuni, intuneric, apa curgatoare, vant)

·        fobia situationala (fobia de avioane, posuri, transport public, tunele, spatii inchise, lifturi)

·        fobia de sange, injectii si rani

Tulburarea de stress posttraumatic

O tulburare de anxietate care rezulta din a fi martor sau a fi confruntat cu un pericol de moarte, de ranire, sau punerea in pericol a integritatii fizice personale sau a altei persoane.

Simptome definitorii:

·        derealizare, “amortire” in situatii concrete de viata

·        retrairea traumei in vis, flashbackuri si amintiri

·        simptome de anxietate si incordare care nu erau prezente inainte de trauma

·        incapacitatea de a-si aminti lucruri care au avut loc in timpul evenimentului

·        scaderea interesului in participarea la evenimente si se simte detasat, disociat de ceilalti, fapt ce duce la probleme de interactiune sociala

·        simptomele dureaza mai mult de o luna (pana la o luna: tulburare de stress acut)

Atacul de panica

Atacuri episodice de panica acuta care pot dura de la cateva clipe la cateva ore.

Statistic 1-2% din populatie. Rar incepe dupa varsta de 35 de ani; de obicei mai devreme.

Simptomele atacului de panica:

·        emotional: teroare, depersonalizare, frica etc.

·        fizic: reactii de urgenta: respiratie agitata, inima bate mai tare, ameteala, dureri in piept etc.

·        cognitiv: frica de un atac de cord, de moarte, ca va innebuni, ca va innebuni

·        comportamentale: fuga, lupta, inghet

Etiologia atacului de panica

Explicatii biologice si cognitive ale panicii
Fapt	Explicatie biologica	Explicatie cognitiva
Atacul de panica poate fi indus prin infuzii de sodium lactat si yohimbine.	Lactatul cauzeaza atacuri de panica la persoanele care au aceasta tulburare pentru ca  acesti agenti produc panica in mod direct la oamenii vulnerabili din punct de vedere neurochimic.	Persoanele cu atacuri de panica reactioneaza la acest agenti pentru ca ei interpreteaza gresit reactiile medicamentului (puls marit si respiratie); gandurile lor produc anxietate acuta, exacerband simptomele.
Concordanta pentru atacuri de panica este mai mari la gemeni monozigoti decat dizigoti	Vulnerabilitatea biochimica care produce panica este mostenita in sistemul neuronal de alarma.	Vulnerabilitatea la atacul de panica este mostenita atat prin atentia marita la anumite simptome fizice, fie pentru ca pulsul marit se mosteneste.
Pacientii cu tulburare de panica intra in starea de panica si arata mai putina inhibitie a reactiei de alarma.	Anormalitate mostenita la nivelul creierului, care nu poate fi controlata.	Proasta gestionare a reactiilor de alarma este un simptom al panicii, cauzat in cele din rma de catre gandurile pacientului.
Antidepresivele si anxioliticele ajuta in atacurile de panica.	Medicamentele bolocheaza procesele biochimice care produc panica.	Medicamentele blocheaza simptomele care sunt gresit interpretate si duc la panica.
Psihoterapia are o durata mai mare decat medicatia

 

Tulburarea de anxietate generalizata

O tulburare de anxietate caracterizata prin tensiune si vigilenta cronica, credinte ca ceva se va intampla, reactii medii de urgenta si dorinta de a pleca, fugi departe

Emotional: persoana se simte nelinistita, tensionata, vigilenta, in alerta

Cognitiv: asteapta sa se intample ceva rau, dar nu stie ce

Fizic: tensiune musculara cronica. Activitatea beta inregistrata pe EEG arata activitate mare in lobii frontali, ma ales in emisfera stanga, ceea ce arataingrijorare intensa. Dificultati de concentrare, iritabilitate, tensiune si probleme de somn

Comportamental: agitat, cautand ocupatii care sa ii resolve anxietatea

Tulburarea obsesiv-compulsiva

O tulburare de anxietate in care individul este extrem de tulburat cu ganduri incontrolabile, repulsive (obsesii) si pentru a se linisti se implica in ritualuri care nu au sens rational (comportamente compulsive).

Diferite moduri de abordare a Tulburarii Obsesiv-Compulsive
Abordarea teoretica	Cine dezvolta TOC?	Ce se intampla?	Cum e sustinuta?	Cum se vindeca?
Psihodinamica	Persoane cu conflicte inconstiente (uciderea copilului sau a tatalui)	Gandurile obsesive apar ca aparare impotriva unor ganduri si mai neacceptabile	Obsesiile si compulsiile sunt mentinute pentru ca protejeaza impotriva anxietatii	Gandul neconstient este recunoscut
Cognitiv-comportamental	Oamenii care nu se ot distrage usor de la ganduri tulburatoare, deseori insotite de depresie	Gandurile devin tot mai puternice si depresia tot mai adanca	Pacientul descopera un ritual care ii reduce anxietatea pe termen scurt	Blocarea raspunsului compulsive duce la disparitia obsesiei.
Neurostiinte	Persoane cu supractivitate in circuitul cortical-striatal-talamic	Comportamentul repetitive poate fi foarte greu inhibit; filtrarea informatiei e irelevanta	Gandurile obsessive si comportamentele compulsive sunt indreptate catre situatii si obiecte pe care le percepem ca fiind periculoase	Medicatie (clomipramine) care regularizeaza supractivarea circuitului cortical-striatal-talamic

 

Semnele si simptomele depresiei

• Stare depresiva



• Pierderea interesului, a placerii, asa cum percepe el, sau cum percep ceilalti (iritabilitate la copii si adolescenti)


• Diminuarea sau pierderea interesului in aproape toate activitatile zilnice



• Schimbare greutate peste 5% intr-o luna



• Insomnie sau hipersomnie



• Agitatie sau retard psihomotor aproape in fiecare zi



• Oboseala sau pierdere de energie aproape in fiecare zi



• Sentiment de devalorizare, vina excesiva sau nejustificata


• Dimiunarea abilitatii de a gandi, a se concentra, neputinta de a lua decizii


• Ganduri de moarte

 Simptome cognitive:

• Persoana se percepe intr-o lumina negative inferior, inadecvat, incompetent.



• Ganduri de invinovatire pentru ce simte, poate sau nu poate.


• Viitorul este conceput pessimist si lipsit de speranta.

 Simptome motivationale

• Se trezeste greu pentru a merge la lucru, pentru a incepe proiecte, pentru a socializa.


• Ambivalenta – neputinta de a lua decizii (paralysis by analysis; will paralysis).

 Simptome fizice

• Lipsa apetitului



• Tulburari de somn



• Simptome somatice